Siguranta sistemului de pensii private

Cat de sigure sunt de fapt pensiile private din Romania? Sistemul are multiple elemente de siguranta, pentru a proteja economiile participantilor la fondurile de pensii private. Iata care sunt mecanismele care apara banii clientilor nostri si tin sistemul in siguranta:

1) Controlul, supravegherea si reglementarile CSSPP
2) Separarea activelor intre administrator si fondul de pensii private
3) Prin lege, fondul de pensii private nu poate da faliment
4) Proceduri stricte de supraveghere si administrare speciala
5) Existenta si implicarea bancilor depozitare in sistemul de pensii private
6) Existenta auditorilor financiari pentru fondurile de pensii si pentru administratori
7) Obligatiile de raportare si transparenta ale administratorilor si bancilor depozitare
8) Garantia contributiilor nete (garantia absoluta de capital)
9) Garantia ratei minime de rentabilitate (garantia relativa la piata)

10) Fondurile de pensii private nu au voie sa investeasca in active toxice sau periculoase

11) Calculele actuariale prudente
12) Provizioanele tehnice constituite de administratori
13) Fondul de Garantare din sistemul de pensii private
14) Fondurile de pensii private au inceput deja sa faca plati catre clienti
15) Cerinta de capital social minim pentru intrarea pe piata
16) Angajamentul pe termen lung al companiilor de administrare
17) Sistemul de pensii private a fost conceput de Banca Mondiala
18) Organismele financiare internationale sprijina dezvoltarea pensiilor private

1) Controlul, supravegherea si reglementarile CSSPP.
- Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) este autoritatea de reglementare si supraveghere a sistemului de pensii private, fiind o institutie specializata, aflata sub controlul Parlamentului Romaniei;
- CSSPP are prin lege ca principale activitati reglementarea, supravegherea si controlul sistemului de pensii private si beneficiaza de toate parghiile legislative necesare pentru a controla eficient aceasta piata;
- obiectivul primordial al CSSPP este protejarea intereselor participantilor, prin asigurarea unei functionari eficiente a sistemului de pensii private si a informarii asupra acestuia;
- CSSPP autorizeaza si avizeaza toate entitatile care functioneaza pe piata de pensii private, precum si poate retrage autorizatiile si avizele, in caz de nereguli. De asemenea, CSSPP poate sanctiona (inclusiv prin amenzi) orice nereguli din piata, care ar putea aduce neajunsuri participantilor la fondurile de pensii private;
- CSSPP colaboreaza cu Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
- CSSPP pune la dispozitia publicului toate informatiile relevante despre functionarea si rezultatele sistemului de pensii private;
- CSSPP supravegheaza prudential piata de pensii private si efectueaza in mod periodic controale tematice si de fond la sediile administratorilor fondurilor de pensii private.

2) Separarea activelor intre administrator si fondul de pensii private.
- prin lege, activele fondului de pensii sunt separate de activele administratorului, ele fiind astfel gestionate separat fata de activele administratorului;
- contributiile participantilor se varsa direct in contul fondului de pensii, deschis la banca depozitara;
- administratorul nu are acces direct la banii participantilor si nu ii poate folosi in niciun alt fel decat pentru investitii, conform legislatiei in vigoare si normelor prudentiale;
- fondul de pensii nu are alte cheltuieli in afara de comisionul de administrare si cel de audit;
- toate celelalte cheltuieli de administrare sunt in sarcina administratorului, veniturile sale fiind cele doua comisioane de administrare (maxim 2,5% din contributii si maxim 0,6% din activul net, valori exprimate anual).

3) Prin lege, fondul de pensii private nu poate da faliment.
- legislatia prevede in mod explicit faptul ca fondurile de pensii private nu pot da faliment;
- de aceea, fondurile de pensii nu pot intampina dificultati financiare, acest risc existand in mod ipotetic doar pentru administratori;
- daca apare situatia in care un administrator are dificultati si nu mai poate gestiona in bune conditii fondul de pensii, intervine procedura de administrare speciala, prin care fondul sau este transferat catre alte fonduri, cu rezultate bune in administrare.

4) Proceduri stricte de supraveghere si administrare speciala.
- legislatia in vigoare prevede proceduri stricte de supraveghere speciala si administrare speciala, prin care autoritatea de supraveghere si reglementare a pietei (CSSPP) poate interveni pentru a apara un fond de pensii private in situatia ipotetica in care un administrator intampina dificultati.

5) Existenta si implicarea bancilor depozitare in sistemul de pensii private.
- contributiile participantilor se varsa direct in contul fondului de pensii, deschis la banca depozitara a activelor fondului;
- de aceea, banii nu sunt pastrati de catre administrator, ci de catre banca depozitara, care verifica si executa ordinele de investitii ale administratorului fondului;
- banca depozitara raspunde in solidar cu administratorul fata de participantii la fondurile de pensii;
- nicio operatiune cu activele fondului nu poate fi facuta fara acordul depozitarului;
- banca depozitara are obligatia de a verifica legalitatea investitiilor ordonate de administrator si are autoritatea legala de a bloca executia ordinelor ilegale de investitii;
- in acest caz ipotetic, banca notifica si CSSPP privind situatia descrisa;
- administratorul nu are acces direct la banii participantilor si nu ii poate folosi in niciun alt fel decat pentru investitii, conform legislatiei in vigoare si normelor prudentiale;
- in prezent, doar sase banci sunt autorizate ca depozitar al activelor fondurilor de pensii private: Banca Comerciala Romana (BCR); Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale (BRD-SocGen); Raiffeisen Bank; Bancpost; ING Bank; Banca Romaneasca – acestea numarandu-se printre cele mai mari si solide banci de pe piata romaneasca;
- bancile depozitare ale activelor fondurilor de pensii private sunt astfel supravegheate atat de Banca Nationala a Romaniei (BNR), cat si de catre CSSPP.

6) Existenta auditorilor financiari pentru fondurile de pensii si pentru administratori.

- anual, atat administratorii, cat si fondurile de pensii private au obligatia legala de a se supune unui audit complet al situatiilor lor financiare;
- auditul financiar este realizat de catre un auditor extern independent, autorizat in acest sens de catre CSSPP;
- rapoartele auditorului sunt transmise administratorului si catre CSSPP si sunt facute publice;
- auditorul financiar este independent si responsabil pentru opiniile sale profesionale;
- in prezent, doar patru companii de audit financiar sunt autorizate de CSSPP sa desfasoare activitatea de auditare pentru fondurile de pensii private din Romania: PricewaterhouseCoopers, Ernst&Young, KPMG si Deloitte, adica cele mai mari societati de audit din lume, membre ale asa-numitului grup Big Four.

7) Obligatiile de raportare si transparenta ale administratorilor si bancilor depozitare.
- administratorii sunt obligati sa publice anual rapoarte complete si corecte despre activitatea si situatia financiara a fondurilor de pensii private gestionate;
- administratorii sunt obligati sa informeze anual, in scris, fiecare participant la fondurile de pensii private, la ultima adresa comunicata, despre valoarea activului personal (contul personal de pensie privata), istoricul contributiilor virate in ultimul an, precum si despre situatia financiara a administratorului fondului de pensii;
- la cerere, fiecare participant la fondurile de pensii va primi de la administratori orice  informatii privind politica de investitii, conturile si rapoartele anuale, riscul investitiilor, gama optiunilor de investitii, portofoliul existent si orice alte informatii privind fondul de pensii private la care contribuie;
- administratorii si fondurile de pensii au obligatia sa calculeze zilnic valoarea unitatii de fond, valoarea activelor fondului, si sa le raporteze catre CSSPP. Aceeasi obligatie o are si banca depozitara, care raporteaza de asemenea zilnic la CSSPP, care compara aceste informatii;
- administratorii publica saptamanal rapoarte detaliate privind situatia fondurilor de pensii private (active nete, numarul participantilor, valoarea unitatii de fond, etc.);
- administratorii publica lunar rapoarte privind investitiile realizate de fondurile de pensii pe care le gestioneaza;
- legislatia prevede o serie de alte obligatii de raportare si transparenta privind fondurile de pensii private.

8) Garantia contributiilor nete (garantia absoluta de capital).
- potrivit legii, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) sunt obligate sa realizeze o rentabilitate cel putin egala cu zero: la finalul perioadei de cotizare, suma totala din contul de pensie privata nu poate fi mai mica decat contributiile virate in perioada activa, diminuate cu comisioanele de administrare si eventualele comisioane de transfer;
- aceasta reprezinta o garantie puternica, practicata de foarte putine state ale lumii, pentru sistemele lor de pensii private. Printre acestea, se afla Germania, care are aceeasi garantie legislativa privind fondurile sale de pensii private;
- garantia contributiilor nete se pastreaza si la transfer: daca un participant decide sa-si schimbe fondul de pensii (sa se transfere la alt fond), valoarea contului sau personal nu poate fi mai mica decat suma contributiilor nete.

9) Garantia ratei minime de rentabilitate (garantia relativa la piata).
- reprezinta o alta garantie majora privind performanta investitionala a fondurilor de pensii private;
- dupa doi ani de la startul colectarii si investirii contributiilor, fiecare fond de pensii are performanta sa investitionala monitorizata strict de catre CSSPP, luna de luna. CSSPP calculeaza lunar rentabilitatea medie ponderata si rentabilitatea minima a fondurilor de pensii;
- toate fondurile de pensii de pe piata sunt obligate sa obtina o rentabilitate (performanta investitionala) mai mare decat valoarea minima relativa, calculata in functie de performanta medie a pietei;
- daca un fond de pensii se situeaza timp de patru trimestre consecutive sub rentabilitatea minima de pe piata, atunci CSSPP ii retrage licenta de functionare, iar fondul intra in administrare speciala, urmand ca banii clientilor acelui fond sa fie transferati catre alte fonduri, cu rezultate pozitive in administrare;
- aceasta garantie are doua scopuri principale: protejeaza economiile participantilor de subperformanta investitionala si elimina de pe piata cei mai neperformanti administratori.

 

10) Fondurile de pensii private nu au voie sa investeasca in active toxice sau periculoase.
- legislatia reglementeaza foarte strict in ce au voie si mai ales in ce nu au voie sa investeasca fondurile de pensii private din Romania;
- prin lege, fondurilor de pensii private le este interzis sa investeasca in active „toxice”, „exotice” sau periculoase, cum sunt cele care au provocat sau au rezultat din criza financiara americana si globala;
- sunt interzise investitiile in piata imobiliara sau in instrumente cu expuneri imobiliare (exemplu: obligatiuni ipotecare), in produse structurate sau complexe, precum si in hedge funds sau alte asemenea vehicule de investitii;
- investitiile la Bursa sunt limitate la cel mult 50%, desi niciun fond de pensii nu isi asuma in mod explicit obiective mai sus de circa 30%-35% investitii in actiuni (fondurile cu risc „ridicat”);
- investitiile in instrumente cu grad minim de risc (titluri de stat si obligatiuni supranationale – BERD, BEI, Banca Mondiala) au prin lege o pondere de cel putin 50% in portofoliile tuturor fondurilor de pensii private.

11) Calculele actuariale prudente.
- actuariatul reprezinta o profesie independenta;
- actuarul emite un raport separat, care insoteste obligatoriu raportul administratorului inaintat CSSPP, privind rezultatele administratorului dar si ale fondurilor de pensii gestionate;
- raportul actuarial determina, in mod independent, daca exista garantii suficiente pentru acoperirea obligatiilor asumate de administrator fata de participantii la fondurile de pensii.

12) Provizioanele tehnice constituite de administratori.
- fiecare administrator de fonduri de pensii private isi va constitui, conform legii, un provizion tehnic, pentru a acoperi riscul de a nu realiza obligatiile asumate fata de participantii la fond;
- provizionul tehnic este o suma de bani in sarcina administratorilor si nu a fondului de pensii private;
- provizioanele tehnice sunt calculate de catre actuari si sunt actualizate anual;
- legea obliga fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) sa realizeze o rentabilitate cel putin egala cu zero: la finalul perioadei de cotizare, suma totala din contul de pensie privata nu poate fi mai mica decat contributiile virate in perioada activa, diminuate cu comisioanele de administrare si eventualele comisioane de transfer, conform legii.

13) Fondul de Garantare din sistemul de pensii private.
- reprezinta elementul de siguranta de ultima instanta al sistemului de pensii private, ce va fi reglementat in curand printr-o lege speciala, care este in prezent in curs de elaborare;
- la Fondul de Garantare vor contribui toti administratorii de fonduri de pensii, din resurse proprii, si nu din banii fondurilor de pensii (adica ai participantilor);
- Fondul de Garantare este destinat acoperirii unor riscuri imprevizibile si care nu sunt acoperite de provizioanele tehnice constituite de administratori;
- va acoperi inclusiv riscul foarte putin probabil de frauda din sistemul de pensii private;
- va fi utilizat numai la plata efectiva a pensiilor private si daca toate celelalte resurse s-au epuizat.

14) Fondurile de pensii private au inceput deja sa faca plati catre clienti.
- La inceputul anului 2009, fondurile de pensii private (atat obligatorii – Pilonul II cat si facultative – Pilonul III) au inceput sa faca deja primele plati catre participanti sau beneficiari (dupa caz). Au fost facute plati ale activului personal, catre participanti, atat pentru cazuri de invaliditate, cat si pentru „pensii” platite la termen. Pentru participantii care au decedat, au fost facute plati catre beneficiari;
- conform legii, legea de plata a pensiilor private va fi adoptata in Parlament in cursul anului viitor. Pana atunci, toate platile se fac potrivit reglementarilor CSSPP, care a emis norme si decizii pentru procedurile de plata.

15) Cerinta de capital social minim pentru intrarea pe piata.
- pentru a putea primi licenta de administrare a unui fond de pensii private in Romania, orice companie trebuie sa dovedeasca experienta de cel putin 3 ani in domeniu si sa aduca un capital social minim pentru formarea societatii de administrare;
- capitalul social minim este de 4 milioane de euro pentru administratorii de pensii private obligatorii (Pilonul II) si de 1,5 milioane de euro pentru administratorii de pensii private facultative (Pilonul III).

16) Angajamentul pe termen lung al companiilor de administrare.
- incepand cu 2007 si pana in prezent, administratorii de fonduri de pensii private (atat obligatorii – Pilonul II cat si facultative – Pilonul III) au investit din surse proprii peste 450 de milioane de euro in lansarea si consolidarea operatiunilor de administrare;
- aceste investitii vor fi recuperate in timp, administratorii incasand doar doua comisioane strict reglementate din activitatea de administrare a fondurilor de pensii (maxim 2,5% din contributii si maxim 0,6% din activul net, valori exprimate anual);
- potrivit estimarilor realizate de APAPR, administratorii de fonduri de pensii de pe Pilonul II isi vor recupera aceste investitii abia in anul 2021, adica la 15 ani de la startul sistemului;
- aceasta situatie creaza un angajament pe termen lung al administratorilor fata de piata din Romania, existand tot interesul pentru ca piata sa functioneze corect si eficient, pentru ca investitiile initiale sa poata fi recuperate.

17) Sistemul de pensii private a fost conceput de Banca Mondiala.
- aplicat pentru prima data in Chile in anul 1979, sistemul de pensii private multipilon a fost dezvoltat ulterior si recomandat de catre Banca Mondiala catre statele care nu aveau disponibile sisteme de economisire privata pe termen lung;
- intre timp, sistemul de pensii private multipilon al Bancii Mondiale a fost aplicat in mai mult de 30 de state, majoritatea din America Latina si din Europa Centrala si de Est, printre care si Romania;
- Banca Mondiala supravegheaza aceste sisteme de pensii private si emite periodic recomandari de politici privind imbunatatirea si eficientizarea lor.

18) Organismele financiare internationale sprijina dezvoltarea pensiilor private.
- nu doar Banca Mondiala, ci si alte organisme internationale isi manifesta constant sprijinul pentru sistemele de pensii private de la nivel global: OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica – gruparea celor mai dezvoltate 30 de state ale lumii), Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si altele;
- astfel, administratorii de fonduri de pensii private din Romania invata continuu din cele mai bune practici internationale in domeniu.