Reforma pensiilor - de ce este nevoie de pensiile private?

Studii, analize, rapoarte, cercetari, carti...

 
Reforma pensiilor in ROMANIA

Studiile internationale arata ca cea mai mare parte a lumii moderne se confrunta cu probleme demografice deosebit de grave: natalitatea este in cadere libera, iar media de varsta a populatiei creste rapid. Cu alte cuvinte, populatia tot mai multor state se reduce si in acelasi timp asistam la un fenomen de imbatranire a populatiei la nivel global.

Cresterea nivelului de trai din ultimul secol, dezvoltarea profesionala a indivizilor, ca si dezvoltarea si progresele medicinei, sunt cauzele imbatranirii populatiei. Tinerii se concentreaza pe cariera si cauta sa se dezvolte pe plan profesional, asa ca nu mai au timp sa procreeze si sa fie parinti. In acelasi timp, tot mai multi oameni pot beneficia, la nivel global, de servicii medicale tot mai bune, ceea ce a dus la o crestere puternica a sperantei de viata si la imbatranirea populatiei.

Toate aceste tendinte au inceput sa se manifeste in urma cu cateva decenii, iar efectele imbatranirii populatiei la nivel mondial incep sa se manifeste si mai pregnant. Romania se afla in aceeasi situatie, ba chiar mai grava decat media globala sau cea regionala. Toate studiile (Banca Mondiala, Fondul Monetar International, Organizatia Natiunilor Unite, Uniunea Europeana, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Institutul National de Cercetari Economice) arata acelasi lucru: populatia Romaniei se afla intr-un accentuat trend de scadere si imbatranire, fapt care, in lipsa reformelor profunde, va duce in cateva decenii la explozia „bombei demografice”.

Iata cateva date statistice, cu surse de la Institutul National de Statistica pana la Banca Mondiala si Fondul ONU pentru Populatie:
- populatia Romaniei a scazut in perioada 1990-2011 cu 4,2 milioane de locuitori, de la 23,2 la 20,1 milioane de locuitori (potrivit rezultatelor recensamantului din 2011);
- pana in 2050, populatia Romaniei va continua sa scada, pana la circa 16-17 milioane de locuitori, cu 6-7 milioane mai putini decat in 1990 (studii UE, BM, FMI, ONU, INCE);
- cel mai pesimist scenariu de scadere a populatiei Romaniei este de 13,3 milioane de locuitori pana in 2050 (potrivit BERD, studiu publicat in 2008);
- rata natalitatii din Romania a scazut de la 13,7‰ in 1990 la 9,9‰ in 2010 (potrivit INS) si va continua sa scada, potrivit prognozelor demografice;
- rata fertilitatii a scazut in Romania de la 2,3 copii / femeie in 1989 la 1,4 copii / femeie in 2010 (potrivit INS), iar estimarile sunt ca va ramane in continuare una dintre cele mai scazute rate la nivelul UE;
- varsta medie a mamei din Romania, la prima nastere, a crescut de la 22,3 ani in 1990 la aproape 28 de ani in 2010 (potrivit INS);
- durata medie a vietii in Romania a crescut de la 70 de ani in 1990 la 74 de ani in 2010 (potrivit INS) si continua sa creasca.

Concluzie preliminara: populatia se reduce, tendinta pare ireversibila, iar fenomenul se suprapune peste cel de imbatranire a populatiei, care de asemenea accelereaza. Atentie, toate aceste fenomene demografice au avut loc in mai putin de 20 de ani!

Reducerea si imbatranirea populatiei inseamna presiuni tot mai mari pe umerii bugetului public de pensii (bugetul de asigurari sociale de stat), care trebuie sa sustina, cu tot mai putini contributori (salariati si platitori de contributii sociale), un numar tot mai mare de beneficiari (pensionari din sistemul public). Problemele demografice ale Romaniei arata ca sistemul public de pensii nu mai este sustenabil in forma actuala si necesita o reforma profunda, pentru a nu intra in colaps in deceniile viitoare.

Acesta este motivul pentru care statul roman a introdus in 2007 sistemul de pensii private, dupa un model testat si recomandat de catre Banca Mondiala. Sistemul de pensii private multipilon este compus din pilonul II – obligatoriu si pilonul III – facultativ de pensii private. In prezent, peste 30 de state din intreaga lume au adoptat sisteme de pensii multipilon asemanatoare, pe constructia recomandata de Banca Mondiala. Cele mai multe sunt in America Centrala si de Sud (prima data in Chile, in 1979) si in Europa Centrala si de Est (unde 11 state, inclusiv Romania, au un asemenea sistem de pensii private multipilon).

In toate aceste state, inclusiv in Romania, sistemul public de pensii resimte din plin impactul „bombei demografice”:
- in 1990, la sistemul public de pensii contribuiau 8,2 milioane de salariati, care sustineau 2,5 milioane de beneficiari (pensionari de asigurari sociale de stat);
- in 2010, la sistemul public de pensii contribuiau 4,4 milioane de salariati, care sustineau 4,8 milioane de beneficiari (pensionari de asigurari sociale de stat);
- raportul s-a modificat de la aproape 3,3 salariati care sustin un pensionar la un raport subunitar (potrivit datelor INS).

Sistemul public de pensii (asa-numitul pilon I, de stat) functioneaza dupa principiul redistributiv (in engleza, PAYG = pay as you go): statul colecteaza contributii sociale de pensii de la salariati si le plateste imediat, sub forma de pensii, catre pensionarii actuali. Datele statistice arata deja ca aceasta logica redistributiva nu mai poate functiona pe baze sustenabile prea mult timp de acum incolo, in conditiile problemelor demografice. Salariatii (contributorii) vor fi tot mai putini, iar pensionarii (cei care beneficiaza din sistemul public de pensii) vor fi tot mai multi.

raport salariati - pensionari

Iesirea din aceasta dilema o face sistemul de pensii private, prin care fiecare participant poate economisi pentru propriul viitor. Sistemul privat de pensii are cateva avantaje fata de cel public: banii participantilor sunt investiti pe termen lung, in loc sa fie cheltuiti imediat, iar participantii au drept de proprietate asupra contului personal in care li se strang banii de pensie; sistemul privat da participantilor sansa unei pensii decente la varsta retragerii; concurenta dintre administratori asigura eficienta sistemului, adica randamente eficiente la investitiile realizate cu banii participantilor.

Problema demografica – adica exact factorul care a declansat peste tot in lume reforma sistemului public de pensii si introducerea de sisteme private de pensii – continua insa in Romania si in urmatoarele decenii, dupa cum arata studiile internationale. Iata mai multe date si studii pe aceasta tema:

UNIUNEA EUROPEANA. Potrivit estimarilor Eurostat, biroul statistic al Uniunii Europene, populatia Romaniei se va reduce cu inca 4,2 milioane de locuitori in perioada 2010-2060, ajungand la 17,3 milioane (estimare care nu ia insa in calcul rezultatele provizorii ale recensamantului din 2011). Romania va inregistra a patra scadere procentuala din UE la acest capitol (-19,35%), dupa Bulgaria (-26,9%), Letonia (-25,6%) si Lituania (-19,6%). De asemenea, rata de dependenta a varstnicilor (raportul dintre populatia pensionara si populatia totala) se va tripla in aceasta perioada, de la 21,4% la 64,8% in 2060, Romania urmand sa ajunga printre statele cu cea mai mare presiune demografica din Europa. Prognoza Eurostat arata ca Romania va ajunge de la situatia actuala, in care fiecarui pensionar (persoana cu varsta peste 65 de ani) ii corespunde un numar de 4,7 adulti in varsta de munca la cea in care, in anul 2060, la intretinerea fiecarui pensionar vor putea contribui doar 1,5 adulti in varsta de munca.

La nivel european, situatia demografica arata ca populatia Uniunii Europene va creste pana in 2035 (de la 501 de milioane de locuitori in 2010 la 525,7 de milioane in 2040) si va scadea treptat pana la 516,9 milioane in 2060. Structura populatiei se va schimba insa dramatic. Ponderea populatiei tinere (0-14 ani) este estimata sa ramana relativ constanta pana in 2060, in timp ce ponderea populatiei cu varsta intre 15-64 de ani va scadea de la 67% la 56%. Persoanele in varsta de peste 65 de ani vor ajunge sa reprezinte 30% din populatie (fata de 18% in 2010), iar ponderea celor cu varsta de peste 80 de ani va ajunge sa fie aproape egala cu cea a populatiei tinere (12%). Cititi aici estimarile UE cu privire la reducerea populatiei Romaniei.

BANCA MONDIALA. Estimarile Bancii Mondiale arata ca populatia Romaniei se va reduce cu 2,3 milioane de persoane pana in 2025, iar ponderea locuitorilor cu varste de peste 65 de ani va creste continuu. Rata de dependenta a varstnicilor (ponderea populatiei cu varste de peste 65 de ani) va fi de circa 18% in 2025, comparativ cu 14% in anul 2000. Numarul romanilor apti de munca, cu varste intre 15 ani si 64 de ani, va scadea cu circa 1,1 milioane de persoane in aceasta perioada, arata un studiu al Bancii Mondiale, publicat in 2007. Cititi aici studiul Bancii Mondiale.

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL. In Romania, finantarea pensiilor de stat va deveni din ce in ce mai dificila, astfel incat pana in anul 2050 unu din 3 locuitori va fi in varsta de peste 65 de ani, in comparatie cu unu din 7 in prezent, iar cresterea cheltuielilor publice anuale cu pensiile va fi de aproximativ 6% din PIB, in conditiile in care guvernul va mentine actualul standard de viata al pensionarilor, arata studiile Fondului Monetar International, concentrate pe situatia demografica si a sistemului public de pensii din Romania.

Cu un numar mare de pensionari, contributiile ridicate la sistemul public de pensii - intre 29% si 39% din salarii, in functie de conditiile de munca – Romania finanteaza pensii publice relativ reduse, in cuantum de aproximativ o treime din salariul mediu, afirmau expertii FMI la jumatatea anului 2007, la lansarea sistemului de pensii private facultative (pilonul III) in Romania. Cu 1,3 nasteri la fiecare femeie, rata fertilitatii este cea mai scazuta din Europa si mult sub rata de inlocuire (2,1 nasteri pentru fiecare femeie). In plus, spre deosebire de tarile mai bogate, migratia neta este negativa in Romania – afirmau expertii FMI. Cititi aici concluziile expertilor FMI.

ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE. Fondul ONU pentru Populatie, organism al ONU specializat in probleme demografice, atrage atentia ca populatia Romaniei va suferi pana in 2050 ceea ce specialistii demografi numesc „inversarea piramidei varstelor”. Piramida populaţiei este un instrument demografic care arată structura pe varste a populaţiei unei tari la un anumit moment. Este compusa din doua grafice alaturate care contin numarul de barbaţi, respectiv de femei, pe grupe de varsta.

In 2008, structura pe varste a populatiei avea forma unei piramide cu varful indreptat in sus, desi baza este subtiata din cauza numarului tot mai redus de nasteri (natalitate si fertilitate mici si in scadere). Pana in 2050, specialistii ONU estimeaza ca piramida se va inversa: baza (cea mai mare parte a populatiei) se va afla in zona populatiei in varsta, in timp ce varful va fi indreptat in jos, adica ponderea populatiei tinere va fi foarte redusa. Cititi aici explicatia expertilor ONU pe aceasta tema.

In plus, cititi aici un raport complet al expertilor ONU din Romania pe tema scaderii si imbatranirii populatiei din tara noastra.

BANCA EUROPEANA PENTRU RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE. Cea mai pesimista prognoza privind populatia Romaniei apartine expertilor de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Potrivit acestor estimari, populatia Romaniei s-ar putea reduce la 13,31 milioane de locuitori pana in anul 2050. Evolutia populatiei ar putea fi, in acest scenariu pesimist, urmatoarea: 20,11 milioane de locuitori in 2015 si 18,41 milioane de locuitori in 2025. In varianta optimista, reducerea populatiei se va opri la circa 19 milioane de persoane in 2050, spun expertii BERD. Cititi aici estimarile specialistilor BERD.

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARI ECONOMICE. Potrivit unui studiu al Centrului de Cercetari Demografice din cadrul Institutului National de Cercetari Economice (INCE) al Academiei Romane, populatia activa a Romaniei va scadea cu 32% pana in 2050, la aproximativ 16,8 milioane de persoane, fapt care va avea implicatii grave in economie. In 2050, scenariul de baza indica o populatie a Romaniei de doar 16,7 milioane de locuitori. Specialistii INCE estimeaza ca rata natalitatii se va reduce in continuare, de la 10,2 copii la 1.000 de locuitori in prezent, la 6,6 copii pana in anul 2050, agravand structura pe varste a populatiei. Cititi aici rezultatele studiului INCE.

Reforma pensiilor in lume

Peste tot in lume, statele si-au reformat sau isi reformeaza sistemul public de pensii, introducand sisteme private de economisire pentru pensionare. Peste tot, cauzele sunt aceleasi: populatia imbatraneste, pensionarii traiesc tot mai mult, numarul contributorilor de asigurari sociale scade, pensia publica nu mai asigura o rata rezonabila de inlocuire a veniturilor din perioada activa, iar sistemele publice de pensii nu mai fac fata la plata pensiilor.

EUROPA CENTRALA SI DE EST. In regiunea Europei Centrale si de Est, 11 state au adoptat modelul de pensii private de tip multipilon recomandat de Banca Mondiala. Reforma a inceput in regiune in 1994, intai cu pilonul III de pensii private facultative si apoi cu pilonul II de pensii private obligatorii.


Statele din regiune au adoptat modelul de baza al Bancii Mondiale, adaptandu-l si modificandu-l in legislatia nationala dupa cum au considerat necesar. Pe lista statelor din zona care iau in calcul reforme similare se afla Republica Moldova, Ucraina, Rusia si alte tari. La sfarsitul anului 2008, in cele 11 sisteme de pensii private din Europa Centrala si de Est functionau peste 300 de fonduri de pensii private, care administrau circa 60-65 de miliarde de euro pentru mai mult de 35 de milioane de clienti.

EUROPA. In Europa de Vest, sistemele de pensii private sunt diferite ca model fata de cele din Est. Modelul de baza este cel al pensiilor private ocupationale, oferite si administrate de catre companiile angajatoare. De cele mai multe ori, practica a venit inaintea legislatiei – companiile incepand sa ofere „pachete de pensii private” cu mult inainte ca domeniul sa devina reglementat oficial. Diferentele fata de sistemul estic, cum este cel romanesc, sunt multiple si foarte complexe. Nu toate statele europene au scheme de economisire privata, desi sistemele publice de pensii sufera de pe urma acelorasi probleme demografic ca si cele descrise mai sus, in cazul Romaniei.

LA NIVEL GLOBAL. La nivel global, tot mai multe state recurg la solutia privata pentru a-si reforma sistemul public de pensii. Modelul pensiilor ocupationale, foarte raspandit in Europa de Vest, este adoptat si de Statele Unite ale Americii, dar si de multe alte tari. Diferentele dintre sistemele de pensii private din intreaga lume sunt insa si mai complexe decat cele de pe continentul european. La nivel global, activele totale ale fondurilor de pensii private erau de circa 20-25 de mii de miliarde de euro (trilioane de euro), la finele anului 2008. Numarul celor care economisesc pentru batranete in diverse scheme de pensii private depaseste un milird de persoane.